Medalia de bronz obținută de echipa feminină a României la Campionatele Mondiale de tenis de masă de la Londra este o performanță. Cu atât mai mult cu cât acest sport este dominat de Asia, iar medalia vine după o „secetă” de 26 de ani. Ultimele medalii, tot de bronz, au fost câștigate în 2000 la Kuala Lumpur în Malaezia. Din declarațiile jucătoarelor reiese însă că există întârzieri foarte mari la plata premierilor și indemnizațiilor — unele spunând că nu au mai primit bani de aproximativ doi ani.
»Au câștigat bronz la Campionatul Mondial...
Cele mai vocale au fost Bernadette Szocs și Elizabeta Samara, care au spus că performanțele vin mai degrabă din pasiune și efort personal decât dintr-un sistem care le susține constant. Contextul e cu atât mai sensibil cu cât, în România, sistemul de premiere de la Jocurile Olimpice este diferit de cel de la celelalte competiții.
Diferențele dintre medaliile olimpice și cele mondiale sau europene
Am putea spune că statul român face discriminări între sportivi, pentru că între cei care câștigă medalii olimpice și ceilalți este vizibilă diferențierea. Totul vine din legislație, din modul în care se face bugetul. Astfel, premiile pentru medaliații olimpici se acordă prin deblocarea în sistem de urgență de către Guvern. Da, Jocurile Olimpice sunt privite ca o chestiune de demnitate națională. (Surprinzător totuși, deoarece un campionat mondial nu ar trebui să fie privit ca mai puțin demn! Nici măcar marile competiții europene nu ar trebui să fie puse pe plan secund.)
Sistemele de premiere
Există practic două tipuri diferite de recompense pentru cei care obți medalii sau alte distincții sportive:
- premiile și indemnizațiile interne, gestionate prin federație / cluburi / ANS (fostul MTS);
- bonusurile speciale pentru Jocurile Olimpice, care au un regim separat, mult mai clar și mai bine finanțat.
Ofera angajatilor tăi un trofeu drept recunostinta
Sportivii medaliați la JO primesc de regulă:
- prime de la stat stabilite prin HG;
- bonusuri de la COSR;
- uneori premii suplimentare de la cluburi, sponsori sau autorități locale.
La Campionatele Mondiale sau Europene, lucrurile depind mult mai mult de:
- bugetul federației;
- decontări;
- aprobări administrative;
- sponsori;
- prioritățile ANS.
Bugetul destinat federațiilor este principalul vinovat
Situația este, într-adevăr, critică pentru sportivii care au obținut medalii la Campionatele Mondiale și Europene în ultimii doi ani. Președintele Agenției Naționale pentru Sport (ANS), Bogdan Matei, a confirmat recent (februarie 2026) că există restanțe masive. Astfel, restanțele totale depășesc 100 de milioane de lei.
Mulți sportivi așteaptă banii pentru performanțe din 2023, 2024 și chiar 2025. Și nu este vorba doar de jucătoarele de tenis de masă (deși ele au fost foarte vocale în presă, pe bună dreptate). Situația este generalizată la nivelul multor federații, afectând sportivi, antrenori și staff-uri medicale.
Soluții pentru „rejuvenarea” modului de a-i privi pe medaliați
Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă David Popovici nu ar fi fost premiat pentru medaliile obținute la JO 2024 de la Paris!? Sau canotorii...
Dacă ne referim strict la Jocurile Olimpice din 2024, premierile pentru sportivi, antrenori și colectivele tehnice au fost achitate integral. Statul a prioritizat aceste plăți imediat după competiție, deci medaliații olimpici (precum cei de la canotaj sau David Popovici) nu fac parte din grupul celor cu restanțe.
Există însă vreo soluție pentru îndulcirea măcar a tratamentului acordat celor care aduc faimă și onoare sportivă României? Problema este, în esență, una de predictibilitate financiară. În prezent, premiile depind de o decizie politică anuală (rectificări bugetare), ceea ce transformă un drept legal într-o formă de „așteptare la coadă”. Pentru a scoate premiile sportivilor din zona de incertitudine, ar putea fi luate în calcul câteva soluții structurale.
Crearea unui Fond de Rezervă Sportivă (Multi-anual)
În loc ca premiile să fie plătite din bugetul curent al Agenției Naționale pentru Sport (care se epuizează rapid pe funcționare și deplasări), s-ar putea înființa un fond special, alimentat constant. Acest fond să fie alimentat din bani de la loteria națională, taxe pe viii, de exemplu. Marele avantaj ar fi acela că banii sunt mereu acolo și nu e nevoie de hotărâri de guvern, de rectificări bugetare, etc.
Automatiarea plățior prin digitalizare
Trăim într-o epocă în care plățile electronice, taxele redudante... se fac practic instant. Cine câștigă o medalie sau primește o distincție sportivă să fie plătit imediat după ce este omologat rezultatuș. Bineînțeles, acest imediat poate fi un termen maxim, 30 de zile de exemplu.
Și ar mai fi soluții, totul este să se vrea. De exmplu ar putea fi reanalizat mai profund sistemul de premiere versus cel al rentei viagere. Plăți automatizate digitalizate sau plăți cu calendar fix...
Evident că soluții pot fi, ideea este de voință și mentalitate. Respectiv o medalie la o competiție mondială nu poate fi (mult) mai „ușoară” decât una olimpică.
